Miercuri, 12 Februarie 2025

dictionar de definitii termeni silvici

Sunt 92 de termeni introdusi in dictionar.
Cauta termeni in dictionar
incepe cu contine termen exact suna ca
Toate a b c d e f g m o p r s t u v z
Pagina:  1 2 3 4 5... Urmator »
Termem Definitie
amenajament silvic
  1. documentul de baza in gestionarea padurilor, cu continut tehnico-organizatoric si economic, fundamentat ecologic {Sursa: Codul Silvic}
  2. AMENAJAMÉNT, amenajamente, s. n. 1. Sistem de măsuri pentru organizarea exploatărilor forestiere, cuprinzând refacerea, ameliorarea, mărirea fondului forestier, protecția și exploatarea lui rațională. – Din fr. aménagement. - Sursa: Dex 98
  3. AMENAJAMÉNT ~e n. : ~ silvic a) sistem de măsuri, menite să studieze și să organizeze procesul de amenajare forestieră; b) lucrare tehnică prin care se organizează și se conduce economic gospodăria silvică. Sursa: Noul Ditionar explicativ al limbii romane, ed. 2002
  4. AMENAJAMÉNT s.n. 1. Disciplină care are ca obiect amenajarea pădurilor. Lucrare conținând descrierile, planurile și dispozițiile privitoare la pădurile amenajate.Sursa: Dictionar de Neologisme editia 1986
  5. AMENAJAMÉNT, amenajamente, s. n. 1. (În expr.) Amenajament silvic = tehnica punerii în valoare și regenerării pădurilor. 2. (Rar) Organizare, întocmire rațională. – Fr. aménagement. Sursa: Dictionarul Limbii Romane Moderne, editia 1958
sinomim (separat de |): Din fr. aménagement
accesibilitate

insusire a locului de amplasare a resurselor forestiere de a face posibila exploatarea acestora in raport cu tehnologiile uzuale si nivelul de economicitate acceptat. Sursa: STAS 4579/2 - 90

act de punere in valoare

Document tehnico-economic care contine rezulatele evaluarii cantitative, calitative si valorice a volumului de lemn destinat exploatarii. Sursa: STAS 4579/2-90

sinomim (separat de |): APV
administrarea padurilor

totalitatea activitatilor cu caracter tehnic, economic si juridic desfasurate de ocoalele silvice, de structurile de rang superior sau de Regia Nationala a Padurilor Romsilva in scopul asigurarii gestionarii durabile a padurilor, cu respectarea regimului silvic. - Sursa: Codul Silvic

amenajarea padurilor
  1. ansamblul de preocupari si masuri menite sa asigure aducerea si pastrarea padurilor in stare corespunzatoare din punctul de vedere al functiilor ecologice, economice si sociale pe care acestea le indeplinesc, Sursa: Codul Silvic
  2. AMENAJÁRE s.f. Acțiunea de a amenaja; organizare, întocmire rațională. Amenajarea pădurilor = îngrijire rațională a pădurilor.Sursa: Dictionar de Neologisme, editia 1986
  3. AMENAJÁRE s. f. îngrijire rațională pentru punerea în valoare a pădurilor. Sursa: Marele Dictionar de Neologisme, ed. 2000
  4. AMENAJÁ vb. I tr. A orândui, a dispune, a întocmi într-un anumit scop; a aranja. A organiza astfel punerea în valoare a pădurilor încât să se realizeze o productivitate optimă.Sursa: Dictionar de Neologisme, ed. 1986
sinomim (separat de |): fr. aménager|ger. -jind.
amplasarea masei lemnoase

Repartizarea si localizarea volumului de lemn destinat exploatarii in timp si spatiu, pe natura de produse si specii sau grupe de specii, in limita posibilitatii padurilor. Sursa: STAS 4579/2-90

arbore central

arbore al carui diametru de baza este egal cu diametrul central al suprafetei de baza a arboretului si inaltimea egala cu inaltimea medie a arborilor avand acest diametru, intr-un arboret dat. Sursa: STAS 4579/2-90

arbore de proba

unitate de esantionare pentru o colectivitate de arbori sub aspectul unei sau al mai multor caracteristici.

arbore indicator

arbore din arborete pluriene avand diametrul de 50 cm si inaltimea egala cu media inaltimilor arborilor care au acest diametru.

arbore mediu al suprafetei de baza

arbore al carui diametru este egal cu diametrul mediu al suprafetei de baza si inaltimea egala cu inaltimea medie a arborilor avand acest diametru. Sursa: STAS 4579/2-90

arboret
  1. portiunea omogena de padure atat din punctul de vedere al populatiei de arbori, cat si al conditiilor stationale, Sursa: Codul Silvic.
  2. ARBORÉT, arboreturi, s. n. 1. Porțiune de pădure caracterizată printr-o vegetație omogenă, deosebită de restul pădurii din jur. 2. Partea superioară a catargului. Sursa: DEX 1998
  3. ARBORÉT ~uri n. Totalitate a arborilor de același soi care cresc pe o porțiune de pădure. Sursa: Noul dictionar explicativ al limbii romana, ed. 2002
  4. ARBORÉT s.n. 1. Porțiune dintr-o pădure omogenă din punctul de vedere al speciei, al vârstei și al condițiilor de vegetație. 2. s.m. (Mar.) Partea de sus a unui catarg. Sursa: Dictionar Neologisme, editia 1986
  5. ARBORÉT I. s. n. teren plantat cu numeroase specii de arbori și arbuști și destinat studiului condițiilor lor de dezvoltare. II. s. m. partea superioară a unui catarg. Sursa: Marele dictionar de neologisme, ed. 2000
  6. ARBORÉT, arboreturi, s. n. 1. Totalitatea arborilor care cresc pe o anumită suprafață de pădure; suprafața de pădure pe care cresc acești arbori. 2. Partea superioară a catargului.Sursa: Dictionarul limbii romane moderne, ed. 1958
sinomim (separat de |): |fr. arboretum|it. arboretto|lat. arboretum.
arboretum

suprafata de teren pe care este cultivata, in scop stiintific sau educational, o colectie de arbori si arbusti.Sursa: Codul Silvic.

baza de date a evaluarii resurselor

Multime centralizata de date specifice evaluarii resurselor forestiere organizata in scopul optimizarii procesului de prelucrare al acestora, de regula prin mijloace informatice.Sursa: STAS 4579/2-90

borderou al actelor de punere in valoare

Sinteza a informatiilor din actele de punere in valoare cu centralizari ale datelor privind volumul de lemn destinat explotarii pe specii si grupe de specii, pe natura de produse, cuprinzand si repartizarea suprafetelor de parcurs cu lucrari de regenerare (pe tratamente) si ingrijire a arboretelor, Sursa: STAS 4579/2-90

buturuga
  1. partea arborelui alcatuita din cioata si radacinile din imediata apropiere a cioatei. Sursa: STAS 4579/2-90
  2. BUTURUGA, buturugi, s. f. Bucată noduroasă sau scorburoasă dintr-un trunchi de copac; butuc, butură. ♦ Bucată groasă de lemn de foc; buștean. – Cf. butură și tumurug. Sursa: DEX, ed. 1998.
  3. BUTURUGA ~gi f. 1) Partea de la pământ a unui trunchi (cu tot cu rădăcină), rămasă după ce s-a tăiat copacul. ◊ ~ga mică răstoarnă carul mare un lucru de mică importanță poate (uneori) duce la transformări importante. 2) Bucată groasă de lemn de foc; buștean; butuc. 3) Bucată de lemn groasă și noduroasă. Sursa: Noul dictionar explicativ al limbii romane, ed. 2002.
  4. BUTURUGA, buturugi, s. f. Bucată noduroasă sau scorburoasă dintr-un trunchi de copac având rădăcinile înfipte încă în pământ sau smulsă cu rădăcini cu tot; bucată groasă de lemn de foc. Buturuga mică răstoarnă carul mare (= un lucru neînsemnat poate avea uneori o importanță deosebită). – Din butură + suf. -ugă. Sursa: Dictionarul Limbii Romane Moderne, ed. 1958.
  5. BUTURUGA s. buștean, butuc, ciot, (pop.) bucium, teșitură, (reg.) boancă, buștihan, butură, ciomp, ciuteică, gros, (prin Ban. și Transilv.) bălvan, (Mold.) ciotcă, (Olt.) ciumpan, (prin Mold.) lostopană, (Olt. și Ban.) turugă, tutuc. (Pune o ~ pe foc.) Sursa: Dictionar de sinonime, ed. 2002.
sinomim (separat de |): buștean|butuc|ciot
Pagina:  1 2 3 4 5... Urmator »
SEO Romania